odd eggs – ouă verzi
--------------------
Ouătoare de ouă „verzi”
Succint, povestea acestei „linii” de găini e următoarea: în urmă cu mai bine de cinci ani, nepoţii vecinei Oltica (O. B.) i-au adus, după un periplu, din Germania sau din Belgia (ori din ambele ţări, mai puţin important pentru noi, oricum) două „soiuri” exotice şi interesante de găini.
Unul, din care nu am introdus niciun exemplar în gospodăria noastră, face ouă brune-maronii. Celălalt, din care am achziţionat şi noi „la a 2-a mână”, face ouă verzulii-cenuşii, cele mai verzi dintre ele aducând oarecum (prin culoare) cu mai cunoscutele şi clasicele „ouă de raţă”.
După spusele vecinei Olti, ouăle maronii au „coajă slabă”, fiind mai fragile decât ouăle găinilor comune de la noi. În schimb, ouăle verzi au coaja mult mai tare decât cea a ouălor „normale”, fapt remarcat şi de noi. Astfel, în padocul în care ţinem găini comune în amestec cu „ouătoare verzi”, în ciuda faptului că există obiceiul ca acestea să spargă şi/ sau mănânce ouă (chiar şi după introducerea „cuibarelor-capcană” pe care au învăţat să le „fenteze”), în multe cazuri (doar) ouăle cu coajă verde scapă intacte. De asemenea, în anul acesta (2014) dintr-unul din ouăle cu coajă verde puse la clocit, puiul dezvoltat complet nu a reuşit să spargă coaja până la capăt şi să se elibereze, fiind găsit mort. Poate conchid pripit însă, cred, ambele fenomene pot avea legătură cu duritatea cojii la această varietate de ouă.
Cum nu prea am fost interesat de aceste rase, nu m-am invrednicit a le afla cu precizie originea, rasa şi, eventual, povestea integrală.
Din ce îmi mai amintesc, lotul iniţial de găini cu ouă atipice era de culoare porumbac-barat şi alburiu-herminat – în rest „banale”, fără alte particularităţi exterioare gen: moţ, barbă, încălţătură, creastă „citată” (= bătută), etc.. Cred(!), fără să mă fi documentat, că porumbacele erau Marans Barat sau un hibrid „de producţie” provenit din această rasă. Cel mai probabil acestea făceau ouă maronii. În timp, în gospodăria vecinei noastre, prin metisare cu găinile ei „comune”, acestea şi-au pierdut omogenitatea fenotipică şi caracterele de rasă, pentru ca în prezent să mai apară cu totul sporadic găini care fac ouă brune-închis.
În ceea ce priveşte „ouătoarele verzi”, acestea au avut o evoluţie ceva mai extinsă & complexă. Astfel, un consătean a sporit pui din ciudatele ouă verzi primite de la vecina noastră şi, pornind de la o singură găină cu ouă verzi eclozată la el, prin selecţie şi cosangvinizare, cred, a reuşit să obţină un întreg lot de astfel de găini.
În prezent cam toate găinile din gospodăria respectivului consătean prezintă această particularitate. (În fapt, „renumitele” ouă „verzi” sunt de culoare alb-murdar – uşor gri-măslinii; cele mai pale dintre ele cu greu putând fi reperate, doar „pe lumină bună”.)
Anul trecut (2013) am inclus printre ouăle puse la clocit şi 10 ouă „verzi” provenite de la găinile din acel lot. Nu îmi mai amintesc exact, însă rata eclozării la aceste ouă a fost una peste media ouălor din gospodăria noastră.
Ca şi culoare, puii rezultaţi erau un fel de herminat-barat, culoare pe care, pe Internet, am mai întâlnit-o ca şi caracteristică doar la rasa Delaware (culoare generală albă, porumbac-barat pe penele din guler, coadă, penele primare şi secundare din aripi). De asemenea, majoritatea exemplarelor prezentau în creştet un mic moţ (slab dezvoltat). În afară de exemplarele herminate-barat, predominante în cadrul acestei genetici străine de gospodăria noastră, au mai apărut, puţine, de culoare „Crele”- vag, aproape barat banal, însă într-o nuanţă deschisă, predominant alburie, cu puţin roşu-auriu „în şa(le)”; de asemenea moţate-uşor (cu „un pic de moţ”).
Din ce cunosc, nici „originalele” din Germania şi nici găinile cu ouă verzi selectate şi omogenizate de consăteanul de la care am achiziţionat şi noi, nu au şi nici nu au avut barbă sau coadă lipsă (specifice rasei Araucana, precum şi raselor şi liniilor derivate din aceasta). Habar nu am cărei rase sau hibrid aparţineau „ouătoarele verzi” iniţiale. Cert e, însă, că „bărbenele” noastre nu au nicio legătură cu acelea rase stranii (în sens etimologic, de străin, nu altfel) precum găinile cu ouă brun-maro gen Marans, ori cu găinile cu ouă verzi (dar fără barbă & favoriţi).
Cum nu vreau să reconstitui şi/ sau să replic traseul evolutiv şi selectiv parcurs de Dr. Rueben Bustos (&, eventual, de Prof. Salvador Castello Carreras) pentru obţinerea, fixarea & promovarea rasei „Collonca de Artes”/ „Gallus Inauris” (precursoarea rasei Araucana) şi astfel, practic, demersul meu să se constituie într-un e„exemplu clasic”/ tipic de convergenţă evolutivă, am decis crearea unei linii distincte de bărboase, în care să nu amestec „ouătoare verzi”, deşi, datorită rezistenţei sporite a ouălor cu astfel de coajă, am fost tentat.
(Ca o notă suplimentară, dintre toate varietăţile coloristice întâlnite la ouăle de găină, dacă ar fi să dirijez selecţia înspre fixarea unei culori specifice, cu preferinţele de acum, aş prefera/ alege varietatea de ouă cu „pattern pistruiat”. Nu ştiu dacă nu există rase care deja au fixată această particularitate. Dacă cineva m-ar putea ajuta în sensul acesta cu o „identificare rasă”, i-aş mulţumi anticipat!)
Pentru toate motivele precizate anterior, cele câteva „ouătoare verzi” din „promoţia 2013” sunt trecute „la conservare”, nedorind pentru moment includerea lor în fondul genetic al populaţiei noastre de „bărbene”. După cum am mai precizat, în acest an (2014), din aceste găini şi ouăle lor „verzi” am pus la clocit doar 3 buc., din care am obţinut un singur pui, pe care deocamdată nu îl pot identifica în cadrul populaţiei din care face parte, şi care este foarte posibil să nu fi supravieţuit până în momentul de faţă (17 august 2014, 15:40).
Despre puii „promoţiei 2014”, mai multe aici:
(
maidinromania.sunphoto.ro/pui)
G-dot/ 17 august 2014, 15:40
